Cine se trezeşte de dimineaţă râde mai bine

In memoriam

Adrian Păunescu aproape să fie linşat de mulţime la Revoluţie, 25 Decembrie 1989:

Agonia terminala si prabusirea a dictaturii l-au surprins pe Paunescu pe post de lacheu dispretuit si de stapanii invinsi si de sclavii revoltati. Urmarit de multime pe strazile din centrul Capitalei, a incercat sa se refugieze la Ambasada SUA. A scapat fara o zgarietura. A revenit in registrul public fara ca vreodata sa-si exprime vreun regret. Acelasi Ion Iliescu care candva, ca prim secretar al Comitetului Judetean Iasi al PCR, refuzase sa permita performantele grotesti ale “Cenaclului Flacara al Tineretului Revolutionar” l-a acceptat si l-a incurajat ca politician in cadrul PSDR (azi PSD). A devenit senator, a scos revista cu numele incredibil “Totusi, iubirea”. Literar vorbind, Adrian Paunescu a incetat din viata cu decenii in urma. Moral, la fel. A fost un instrument benevol si primejdios al unui regim criminal pe intreg parcursul existentei sale. Efemera sa rebeliune morala din anii 60 a fost o revolta in genunchi. S-a emasculat etic si a capotat estetic.

Vladimir Tismaneanu: Menestrelul comunismului dinastic sau cine a fost Adrian Paunescu

Bonus:

1. Părerile primei soţii, Constanta Buzea:

„Mi-e ruşine când trebuie să-l apăr, pentru grosolănii, când vine vorba de bani”

Imaginea intimităţii conjugale nu este deloc flatantă pentru Adrian Păunescu: îşi înşală soţia, pe care preferă însă s-o supună „din nevoia tulbure de a avea o victimă la îndemână“

În pat cu duşmanul Adrian Păunescu

“Ma terorizeaza tenace pana incep sa plang. Plang de stupoare, de neputinta, de disperare. Pe infundate, fara martori, (Adrian) devine canalie”

Vlad Mixich: De ce Adrian Paunescu nu are nevoie de lacrimile noastre

2. Cea de-a doua soţie, Carmen Paunescu

Nevasta senatorului PSD Adrian Paunescu nu va face puscarie, desi a omorat trei oameni. Natalia Carmen Paunescu a fost condamnata ieri de Judecatoria Valcea la doi ani de inchisoare cu suspendare.

Carmen Paunescu – 2 ani cu suspendare pentru 3 morti

În rest, despre morţi numai de bine: Trupul neînsufleţit al poetului va fi depus astăzi la Ateneu. Unde altundeva?

Update

Că am pierdut funcţii, că am fost terfelit, că mi s-au oprit cărţile şi mi s-a confiscat abuziv ceea ce am construit corect la Breaza, că nu mi se mai îngăduie să public şi că sunt practic interzis în ţara mea nu înseamnă nimic: un fleac în raport cu marea fericire, cu extraordinara fericire că Tovarăşul nostru, că Omul nostru, în care ne-am investit speranţele şi tinereţea, ştie adevărul despre ţară şi nu-i lasă pe mincinoşi, pe duri, pe incompetenţi să triumfe.
[…]
Să trăiţi, Măria Voastră! Şi să nu lăsaţi pe cei ce se ascund sub justificări demagogice să compromită în vreun fel această Adresare Către Naţiune

Adrian Păunescu, într-o scrisoare către Ceauşescu: “Să trăiţi, Măria Voastră!”

După cum mai multe imagini TV o arată, el a scăpat atunci ca prin urechile acului de la un linşaj public, fiind încolţit de mai mulţi revoluţionari la câţiva paşi de Piaţa Universităţii, lângă Ambasada Americii. Într-o „mea culpa” ce a făcut istorie, Păunescu şi-a pus în decembrie 1989 cenuşă în cap cu celebra expresie: „Sunt un porc. Sunt porcul dumneavoastră de Crăciun liber.

Controversă. Sanctificat de public, Adrian Păunescu e contestat de elitele intelectuale: Cum a ajuns Adrian Păunescu erou

Poetul Păunescu ar fi trebuit să îi spună omului Păunescu să se retragă din viaţa publică prin ‘90, pentru că nimeni nu avea nimic cu poetul, lumea e scârbită de cât de hrăpăreţ şi oportunist era omul.

Din nou despre Păunescu