Chintesenţa eternului feminin…
O femeie foarte frumoasa are un accident destul de grav: masina ei se
ciocneste cu a unui barbat. Masinile lor nu mai sunt decat niste epave.
Se tarasc, deci, afara din gramezile de fiare respective si femeia intra in vorba:
– Dumneavoastra sunteti un barbat iar eu o femeie. Uitati-va putin la
masinile noastre. N-a ramas nimic din ele si totusi noi nu avem nici o
zgarietura. E un semn ca Dumnezeu a vrut sa ne intalnim in felul asta
si sa devenim prieteni.
– Sunt de acord cu dumneavoastra, raspunde barbatul flatat. Trebuie sa
fie un semn.
Dupa un moment de tacere, femeia continua:
– Ia uitati, inca un semn. Toata masina mea e facuta praf, dar sticla de
vin din interior este intacta. Dumnezeu a vrut cu siguranta sa bem in
cinstea acestei sanse unice de-a fi ramas in viata si de a ne fi intalnit.
Ia sticla si o intinde omului.
Barbatul o deschide suspicios… si, pana la urma, bea jumatate din ea si
o intinde femeii inapoi.
Ea o ia, ii pune dopul la loc si o da din nou barbatului.
– Dumneavoastra nu vreti? intreaba acesta mirat.
– Nu… Eu cred ca o sa astept Politia…