Archives › Bancuri
on si Marioara erau amandoi pacienti intr-un spital de boli mintale. Intr-o zi, pe cand se plimbau pe langa piscina spitalului, Ion a sarit brusc in apa, a inotat pana la fund si a ramas acolo. Marioara a sarit repede sa-l salveze. A inotat si ea pana la fund si l-a scos din apa. La auzul acestei fapte eroice, doctorul a ordonat ca Marioara sa fie externata din spital, deoarece o considera acum stabila mintal. Asistenta s-a dus la Marioara sa-i dea vestea si i-a spus:
– Marioara, am o veste buna si una rea. Vestea buna este ca vei fi externata; din moment ce ai fost capabila sa reactionezi in mod rational la o criza si sa salvezi viata unui alt pacient, am ajuns la concluzia ca fapta ta dovedeste o deplina sanatate mintala. Vestea rea e ca Ion, pacientul pe care l-ai salvat, s-a spanzurat cu cordonul de la halat in baie. Imi pare nespus de rau, dar a murit.
Marioara raspunse:
– Nu s-a spanzurat. L-am pus eu acolo sa se usuce.
Intraţi pe Google Translate, selectaţi From=German, To=German şi introduceţi textul:
pv zk bschk pv zk pv bschk zk pv zk pv zk pv bschk zk bschk pv bschk bschk pv kkkkkkkkkk
Enjoy the beatbox! 🙂
Google Translate Beatbox.
Un turist în recepţia unui hotel se pregătea să semneze în registru pentru camera închiriată, când vede o ploşniţa plimbându-se pe foaia registrului:
– Dom’le, asta-i prea de tot. Am mai vazut eu ploşniţe, da’ chiar aşa, să vină să vadă în ce cameră te-ai cazat…
Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele. Pentru ca nu
se descurca, a cerut ajutorul educatoarei. Cu tot trasul si impinsul,
cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a reusit totusi sa il
incalte, educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte. De
aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis:
– Doamna, dar sunt puse invels…
Intr-adevar, erau puse gresit… Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata
cizmulitele decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze calmul
pana cand cizmulitele au fost iar incaltate, tot cu sudoare pe frunte, dar
de data aceasta asa cum trebuia. Insa atunci baietelul a zis:
– Cizmulitele astea nu sunt ale mele!!!
In loc sa tipe la el “De ce nu mi-ai spus?”, educatoarea si-a muscat buza
si inca o data s-a chinuit sa il descalte. Cand s-a terminat chinul
descaltatului, baietelul i-a spus:
– Sunt cizmulitele flatelui meu. Mama mi-a zis sa le incalt pe astea azi.
Acum ea nu mai stia ce sa faca… Sa planga sau sa rada? A reusit totusi
sa stranga suficienta rabdare pentru a se lupta din nou cu cizmulitele.
Cand, in sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara la joaca, l-a
intrebat:
– Si acum, unde iti sunt manusile? Trebuie sa ti le pun in maini ca sa
poti pleca afara!
– Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pield…
Oedip era tare nefericit. Toată lumea ştia că se culcase cu maică-sa şi râdea de el. Aşa că se roagă de Zeus să-l trimită într-un loc în care oamenii să nu-l cunoască şi să nu ştie că a comis incest. Zeus, milos, îi ascultă dorinţa şi îl trimite în Roma antică. Iese Oedip să se plimbe pe străzi şi constată că lumea îl cunoştea şi ştia ce făcuse.
Merge din nou la Zeus şi îl roagă acelaşi lucru. Zeus îl trimite atunci în Parisul secolului al XIX-lea, dar şi aici toţi îl cunoşteau.
Din nou merge la Zeus, iar acesta îl trimite în America secolului al XXI-lea, într-un cartier de negri, convins fiind că nimeni nu-l va recunoaşte aici. Iese Oedip la plimbare pe stradă şi nimeni nu râde de el, nu-l cunoaşte, aşa că e foarte mulţumit. La un moment dat, se întâlneşte cu un grup de negri care stăteau de vorbă pe trotuar. Aceştia, cum îl văd, îl strigă:
– Was’up, motherfucker?
