Cine se trezeşte de dimineaţă râde mai bine

Archives › istorie

World Wide What?

La inceputul anilor ’90, romanii erau la inceputul anilor de libertate.
Putin mai la vest, un cercetator britanic, Tim Berners Lee se ocupa cu lucruri un pic mai avansate: punea bazele world wide web-ului
In 20 mai 1991, cotidianul britanic The Sun scria pe prima pagina: World Wide What?
world wide what

“I just had to take the hypertext idea and connect it to the Transmission Control Protocol and domain name system ideas and—ta-da!—the World Wide Web… Creating the web was really an act of desperation, because the situation without it was very difficult when I was working at CERN later. Most of the technology involved in the web, like the hypertext, like the Internet, multifont text objects, had all been designed already. I just had to put them together. It was a step of generalising, going to a higher level of abstraction, thinking about all the documentation systems out there as being possibly part of a larger imaginary documentation system.”
http://en.wikipedia.org/wiki/Tim_Berners-Lee

Semnificaţia câtorva expresii

Imbaierea
Data viitoare cand va spalati pe maini si apa e un pic mai rece decat
v-ati dori, comparati situatia cu modul in care se spalau englezii prin anul
1500. Nuntile aveau loc in general in luna iunie, pentru ca singura baie din an
se facea in luna mai si in prima luna a verii viitorii soti inca miroseau
acceptabil. Oricum, corpul era deja imbibat de “miresmele” transpiratiei si ca
sa mascheze cat de cat mirosul neplacut, miresele purtau in brate un buchet de
flori (de aici a ramas obiceiul buchetului purtat de mireasa!) ; “Cada” era, de
fapt, un butoi mare, plin cu apa calda. Stapanul casei avea privilegiul de a se
imbaia primul, in apa curata. In aceeasi apa urmau la spalat, rand pe
rand, fiii si restul persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea randul femeilor
si, la sfarsit, al copiilor, in ordinea descrescatoare a varstelor. In final,
apaera atat de murdara, incat puteai pierde un bebelus prin ea. De atunci
dateaza la britanici vorba “Nu arunca pruncul odata cu apa in care te-ai
spalat
“. Regina Elisabeta I a Angliei a ramas celebra si prin urmatoarea
declaratie, facuta cu mandrie: “Fie ca e nevoie sau nu, eu o data la trei luni
ma spal !

“Ploua cu pisici si caini” (Raining cats and dogs)
Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni,
fara scanduri dedesubt.Acoperisul casei era singurul loc in care animalele se
puteau adaposti de frig. Drept pentru care cainii, pisicile si alte vietati mai
mici (soareci, gandaci etc.) se cuibareau in paiele care acopereau casa.. Cand
ploua, paiele deveneau alunecoase si animalele cadeau uneori direct peste
oameni.In acea perioada a aparut zicala “Ploua cu pisici si caini”.Adapostirea
animalelor in acoperis a fost si motivul pentru care s-a inventat baldachinul.
Insecte sau diverse materii fecale puteau murdari asternutul la orice ora.
Cineva a avut geniala idee de a intinde deasupra patului un cearsaf, pentru
protectie…

Continue reading →

Ziua naţională a Rromâniei


Pentru cei care nu ştiu:

La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) cu România.

Ziua Naţională a României

Şi o schiţă cronologică, pentru context:

[1914] 21 iulie/3 august – în Consiliul de Coroană se hotărăşte neutralitatea României.

[1914-1916] – elita politică şi opinia publică dezbat cu pasiune eventualitatea intrării în război de partea uneia dintre cele două corpuri angajate în conflict: Puterile Centrale sau Aliaţii/Antanta. Moartea regelui Carol I şi încoronarea regelui Ferdinand. Ion I.C. Brătianu, preşedinte al Consiliului de Miniştri (= prim-ministru), negociază cu reprezentanţii Antantei încheierea unui tratat de alianţă.

[1914] 18 septembrie/1 octombrie – acord secret România-Rusia, prin care integritatea României este garantată de Rusia în schimbul neutralităţii (adică a refuzului de a trece de partea Puterilor Centrale).

=====================================================

[1916] 4/17 august – semnarea tratatului de alianţă (plus convenţia militară) cu Antanta (Marea Britanie, Franţa, Rusia, Italia) de către Ion I.C. Brătianu.

[1916] 14/27 august – la Consiliul de Coroană se hotărăşte intrarea României în război. România declară război Austro-Ungariei.

[1916] august-septembrie – ofensiva românească în Ardeal. Ocuparea Braşovului pe 16/29 august.

[1916] 24 august/6 septembrie – încercuirea de la Turtucaia, de către armata bulgaro-germană.

[1916] 18 septembrie/1 octombrie – începutul operaţiunii de învăluire a armatei bulgaro-germane de la sud de Dunăre. La 22 septembrie/5 octombrie, trupele române se retrag pe malul stâng al Dunării.

[1916] octombrie-noiembrie – contraofensiva austro-ungară. Trupele române se retrag din Ardeal, prin trecători. Pierderea oraşului Tg. Jiu (2/15 noiembrie), apoi a întregii Oltenii. Pătrunderea armatelor Puterilor Centrale în Muntenia (11/24 noiembrie). Capturarea planului de operaţiuni român la Găeşti.

[1916] 23 noiembrie/6 decembrie – intrarea trupelor comandate de feldmareşalul von Mackensen în Bucureşti. Între timp, retragerea autorităţilor române şi a refugiaţilor în Moldova (Iaşi devine capitala României).

======================================================

[1917] 23 martie/5 aprilie – discursul regelui Ferdinand de la Răcăciuni: soldaţilor-ţărani li se promite reforma agrară şi votul universal după încheierea războiului.

[1917] 11/24 iulie – 19 iulie/1 august – ofensiva de la Mărăşti. După câteva zile însă…

[1917] 24 iulie/6 august – 6/19 august, 26 iulie/8 august – 9/22 august – bătăliile defensive de la Mărăşeşti, respectiv Oituz.

[1917] octombrie-noiembrie – Revoluţia bolşevică din Rusia. Ieşirea acestui aliat din război.

[1917] 20 octombrie/2 noiembrie – 27 octombrie/7 noiembrie – Marele congres ostăşesc reunit la Chişinău proclamă autonomia politică şi teritorială a Basarabiei. Se va convoca organul reprezentativ – Sfatul Ţării.

[1917] 22 noiembrie/5 decembrie – armistiţiul de la Focşani.

[1917] 2/15 decembrie – Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească Autonomă în cadrul Federaţiei Ruse.

====================================================

[1918] 1/14 ianuarie – arestarea reprezentanţilor diplomatici şi militari români de la Petrograd/Sankt Petersburg de către autorităţile sovietice (pe fondul litigiului în privinţa Basarabiei).

[1918] 13/26 ianuarie – guvernul sovietic de la Petrograd decide ruperea relaţiilor diplomatice cu România şi confiscarea tezaurului (trimis în Rusia la sfârşitul anului 1916, pentru a fi în siguranţă).

[1918] 24 ianuarie/6 februarie – Sfatul Ţării proclamă independenţa Basarabiei.

[1918] 27 martie/9 aprilie – Sfatul Ţării decide unirea Basarabiei cu România. La 27 noiembrie/10 decembrie, Sfatul Ţării se autodizolvă.

[1918] 24 aprilie/7 mai – pacea de la Bucureşti. Pierderea Dobrogei, retragerea frontierei pe Carpaţi cu Austro-Ungaria înspre sud şi est. În schimb, unirea cu Basarabia ar fi compensat pierderile teritoriale.

[1918] 15/28 noiembrie – Congresul General al Bucovinei votează unirea provinciei cu România.

[1918] 18 noiembrie/1 decembrie – Adunarea Naţională de la Alba Iulia decretează unirea Transilvaniei şi Banatului cu România.

Steagurile lui Ştefan

Ştefan cel Mare în război cu turcii, înaintea unei bătălii. Fiecare tabără era instalată pe un deal. La un moment dat, un străjer intră la Ştefan în cort şi îi spune speriat:
– Măria Ta, turcii au adus un tun pe dealul lor!
– Nu-i nimic, înfige un steag în pământ…
Zis şi făcut. Nu trece mult timp şi vine iar ostaşul:
– Măria Ta, încă un tun!
– Mai pune un steag…
Şi aşa mai departe… Turcii au adus sute de tunuri, pe dealul moldovenilor erau sute de steaguri.
Paşa se uita pe dealul moldovenilor, se scarpină în cap şi nu inţelege ce se întâmplă. Nu ştie ce sa facă şi în cele din urmă se retrage.

Peste 10 de ani, Paşa cu Ştefan se împacă şi stau de vorbă. Turcul intreabă:
– Ia zi mă Fane, care a fost faza cu steagurile? Pentru fiecare tun al meu tu ai înfipt un steag în pământ?
– Am vrut să-ţi arăt că mi se fâlfâie…